Promovare şi cooperare economică

Promovarea exporturilor româneşti

SCHIMBURILE COMERCIALE BILATERALE

milioane USD

 

1992

2000

2005

2012

2013

2014

2015

 

2016

31 ian

Total

27,0

239,7

617,3

987,1

1119,0

1037,5

995,6

64,8

Export

3,6

28,2

67,4

482,0

610,6

412,4

459,3

28,1

Import

23,4

211,5

549,9

505,1

508,4

625,1

536,3

36,7

Sold

-19,8

-183,3

-482,5

-23,1

102,2

-212,7

-77,0

-8,6


Astfel:
Datele comerţului exterior celor 2 ţări sunt înregistrate, în valoare diferită, de statisticile aferente.Până în martie 1990, nu au existat relaţii comerciale directe între România şi Republica Coreea. După o perioadă iniţială de creştere, între 1992 şi 1997, schimburile comerciale bilaterale au intrat în declin, înregistrând valori minimale în perioada 1998–2001. Ulterior, a fost reluată evoluţia pozitivă, anul 2011 fiind primul din istoria schimburilor bilaterale când s-a depăşit volumul total de 1 miliard USD. În anii 2012 şi 2013 s-au înregistrat valori record ale exporturilor româneşti pe piaţa coreeană, 2013 fiind primul an în care România a înregistrat o balanţă comercială excedentară cu Republica Coreea. O contribuţie importantă la creşterea volumului schimburilor bilaterale şi, în special, al exporturilor româneşti l-a avut aportul principalelor investiţii sud-coreene din România: Samsung (Oţel Inox Târgovişte) şi Doosan (IMGB- Kvarner), care, după preluarea şi modernizarea companiilor româneşti au înregistrat exporturi însemnate pe piaţa coreeană.

  • Potrivit Institutului Naţional de Statistică din România, în anul 2015 volumul total al schimburilor comerciale între România şi Republica Coreea a atins valoarea de 995,6 milioane USD, fiind cu 4,04% în scădere faţă de anul 2014. Exporturile românesti către piaţa Republicii Coreea au crescut cu 11,39% în 2015, faţă de anul anterior, ajungând la 459,3 milioane USD, locul 2 în topul statelor Asiatice, de destinaţie a produselor livrate din ţara noastră. Importurile Romaniei din Republica Coreea s-au redus cu 14,21%, comparativ cu 2014, atingând 536,3 milioane USD (locul 2 în topul statelor Asiatice furnizoare de produse în ţara noastră). În 2015 soldul balanţei comerciale a României pe relaţia cu Republica Coreea este deficitar cu 77,0 milioane USD.
  • Conform datelor preliminare ale Asociaţiei de Comerţ Internaţional din Republica Coreea (KITA), în anul 2015 volumul total al schimburilor comerciale ale României cu Republica Coreea a atins valoarea de 1153,3 milioane USD, din care exportul românesc în Republica Coreea a fost de 614,7 milioane USD, iar importul din Republica Coreea de 538,6 milioane USD, soldul fiind de +76,1 milioane USD în favoarea României. Faţă de anul 2014 exportul românesc în Republica Coreea a scăzut cu 4,3%, în timp ce importul românesc din această ţară s-a redus cu 9,9%. România este al 18–lea partener al Republicii Coreea din rândul ţărilor UE la export şi al 15–lea la import.

Se constată, astfel, diferenţe foarte mari între datele statistice ale celor două ţări, mai ales la înregistrarea exporturilor româneşti (cca. 155 milioane USD mai puţin înregistrat de către vama din România faţă de vama sud-coreeană). Această situaţie conduce la aprecierea că multe produse româneşti ajung pe piaţa sud-coreeană prin intermediul unor companii localizate în terţe ţări. (în statistica românescă se înregistrează ca export în acestea, iar la import vama sud-coreeană ia în considerare ţara de origine).

Cu toate că 2015 a fost al patrulea an consecutiv cu valori în jur de un miliard USD ale comerţului bilateral româno-coreean, acestea sunt încă sub potenţialul oferit de cele două pieţe, România fiind numai cel de al 20 – lea partener al Republicii Coreea din rândul ţărilor UE (locul 15 la export şi 18 la import).

Intrarea în vigoare a ALS între UE şi Republica Coreea precum şi atragerea de noi investiţii sud-coreene în România pot contribui decisiv la creşterea volumului de comerţ bilateral, în special al majorării şi diversificării ofertei de produse româneşti pentru piaţa coreeană.

După statistica română, prima lună a anului 2016 indică o scădere a schimburilor comerciale bilaterale comparativ cu aceeaşi perioadă din 5 Volumul total al schimburilor comerciale bilaterale a atins la 31 ianuarie 2016 valoarea de 64,8 milioane USD, fiind cu 27,3% în scădere faţă de 31 ianuarie 2015. Exporturile româneşti pe piaţa sud-coreeană au fost de 28,1 milioane USD, iar importurile din Republica Coreea au fost 36,7 milioane USD. Faţă de 31 ianuarie 2015, exportul românesc în Republica Coreea a scăzut cu 40,6%, iar importul românesc din Republica Coreea a scăzut cu 12,3%. Soldul balanţei comerciale, de 8,6 milioane USD este favorabil Republicii Coreea. Cu toată această scădere, Republica Coreea deţine, în continuare, poziţia a doua (atât la export, cât şi la import) în rândul partenerilor comerciali ai României din Asia - Oceania.

 

Conform datelor preliminare ale Asociaţiei de Comerţ Internaţional din Republica Coreea (KITA), la 31 ianuarie 2016 volumul total al schimburilor comerciale ale României cu Republica Coreea a atins valoarea de 91,1 milioane USD, din care exportul românesc în Republica Coreea a fost de 48,0 milioane USD, iar importul din Republica Coreea de 43,1 milioane USD, soldul fiind de +4,9 milioane USD în favoarea României. Faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut exportul românesc în Republica Coreea a crescut cu 9,1%, în timp ce importul românesc din această ţară a crescut cu 9,8%. România este al 16–lea partener al Republicii Coreea din rândul ţărilor UE la export şi al 14–lea la import. Se remarcă că exporturile româneşti pe piaţa sud-coreeană înregistrează valori pozitive, depăşind media evoluţiei exporturilor UE, care este negativă.

 

Structura schimburilor comerciale:

Principalele produse la exportul României în Republica Coreea sunt: pompe de injecţie, compresoare şi turbocompresoare, rulmenţi şi arbori de transmisie, utilaje şi echipamente, maşini şi aparate electrice, tablă din oţel, blocuri din aluminiu, maşini-unelte, boilere, schimbătoare de căldură, cereale (grâu, porumb), lemn şi articole din lemn, produse metalurgice (în special din oţel şi deşeuri din cupru), produse chimice (coloranţi şi pigmenţi, polimeri), materiale plastice şi anvelope, tutun, vinuri, apă minerală, articole din sticlă şi confecţii - tricotaje şi articole de îmbrăcăminte etc.

Principalele produse la import sunt : televizoare, tuburi cinescop, aparatură electronică, audio-video, produse chimice, baterii auto, autovehicule şi componente, centrale telefonice digitale, cabluri din fibră optică, bandă laminată la cald, fire şi fibre sintetice, produse din materiale plastice şi instrumente şi aparate optice etc.

 

 

Structura comerţului bilateral româno – coreean în anul 2015

Nr.

crt

Categoria de marfă

mil.USD

Pondere

mil.USD

Pondere

 

 

EXPORT

%

IMPORT

%

 

TOTAL

459,3

100

536,3

100

 

din care:

 

 

 

 

1

Animale vii şi produse ale regn. animal

0,5

0,11

0

0

2

Produse ale regnului vegetal

83,0

18,07

0

0

3

Grăsimi şi uleiuri animale și vegetale

0,1

0,02

0

0

4

Produse alimentare, băuturi, tutun

0,3

0,07

3,0

0,56

5

Produse minerale

4,6

1,00

0,9

0,17

6

Produse ale ind.chimice şi conexe

5,5

1,20

15,1

2,82

7

Mase plastic, cauciuc, art.conexe

15,8

3,44

70,7

13,18

8

Piei crude/tăbăcite, blănuri şi art din ac.

0,2

0,04

1,0

0,19

9

Lemn, cărbune lemn, plută, împletituri

32,7

7,12

0,5

0,09

10

Pastă lemn, hârtie, carton, şi art.conexe

0,1

0,02

3,1

0,58

11

Materii textile şi articole din acestea

4,4

0,96

48,8

9,10

12

Încălţăminte, pălării, umbrele, bastoane

0,1

0,02

0,4

0,07

13

Articole piatră, ciment, sticlă, ceramică

1,2

0,26

4,4

0,82

14

Perle, pietre şi metale prețioase, bijuterii

0

0

0

0

15

Metale comune şi articole metalice

24,6

5,36

131,7

24,56

16

Maşini, aparate echipamente electrice

273,8

59,61

208,3

38,84

17

Vehicule, aeronave şi echip. transport

8,1

1,76

31,9

5,95

18

Aparate optice, foto şi de măsură

3,9

0,85

12,7

2,37

20

Mărfuri şi produse diverse

0,3

0,07

3,7

0,69

21

Alte măгfuri

0,1

0,02

0,1

0,02

 

Analizând structura schimburilor bilaterale româno-coreene în anul 2015 se poate remarca că principalele 4 categorii de produse la exportul românesc (care alcătuiesc aproximativ 90,16% din total export) sunt: maşini şi aparate, echipamente electrice (59,61%), cereale (18,07%), lemn şi produse din lemn (7,12%), metale comune şi articole metalice(5,36%). În cadrul tendinţei generale de creştere a exporturilor româneşti pe piaţa sud-coreeană, se constată, în anul 2015, majorări semnificative, peste creşterea medie, comparativ cu 2014, la cereale de 88,1%, la articole din cauciuc de 240,1%, lemn şi produse din lemn cu 18,5% şi produse din fontă şi oţel 331,6%. Celelalte grupe de produse îşi menţin, în linii mari, aceleaşi ponderi ca şi în prima jumătate a anului 2014. Ca şi în anul 2014, importurile de maşini, utilaje, instalaţii pentru producţie, echipamente şi aparate electrice şi produse din metal, deţin primele două poziţii cu o pondere de 63,40%.

La 31 ianuarie 2016 se constată o scădere a exporturilor româneşti de cereale (60 %), lemn (50 %) şi echipamente electrice (-30%) de pe piaţa sud-coreeană în comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului anterior.

Produse româneşti cu potenţial pe piaţa sud-coreeană

Având în vedere tendinţa pozitivă a schimburilor comerciale cu Republica Coreea, înregistrată în special in ultimii 4 ani, posibilităţile economiei noastre, precum şi perspectiva revitalizării activităţii economice pe această piaţă în condiţiile deschiderilor asigurate de semnarea Acordului de Comert Liber între UE si Republica Coreea, se poate aprecia că sunt conditii pentru o promovare mai eficientă a produselor, echipamentelor şi serviciilor româneşti pe această piaţă.

Posibilităţi reale în acest sens există pe linia exportului următoarelor produse : turbine, generatoare, pompe, combustibili, uleiuri minerale, bituminoase, alte produse petroliere, maşini şi aparate electrice, rulmenţi, produse chimice – extracte tanante sau colorante etc., cereale, produse metalurgice, semifabricate plate, bare, profile, sârmă, materiale de construcţii din fontă, fier şi oţel (burlane, ţevi, flanşe, rezervoare), faianţă, obiecte sanitare, transformatoare electrice, lemn şi produse din lemn, cabluri, conductori şi izolatori electrici, băuturi alcoolice (vinuri), ulei de soia, apă minerală, tutun, miere, gemuri, conserve, dulciuri şi produse de patiserie, produse din peşte, produse din carne de porc şi pasăre (după autorizarea importurilor în cauză).

 

Comunicare de la Serviciul de Imigrări al Republicii Coreea

30.10.2019

Vă prezentăm mai jos o comunicare primită de la Serviciul de Imigrări al Republicii Coreea, cu privire la Declarația de părăsire voluntară a teritoriului R.…

Participarea Ambasadei la Forumul „Sănătatea Mondială” organizat de Centrul Medical ASAN si ASAS

30.10.2019

Soția ambasadorului României, doamna Flavia Kloos, în calitate de președinte al Asociației Soțiilor Ambasadorilor de la Seoul (ASAS), a organizat, la 17 octombrie, …

A 6-a ediție a Expoziției de Artă Plastică Contemporană Româno - Sud-coreeană

27.09.2019

În perioada 23 septembrie - 3 octombrie a.c. la Korea Artist Center din Seoul, are loc cea de-a 6-a ediție a Expoziției de Artă Plastică Contemporană Româno - …
  • Ambasada României la Seoul adresează recomandarea fermă tuturor cetățenilor români aflați pe teritoriul Republicii Coreea (rezidenți și turiști) de a-și înregistra prezența la misiune, prin intermediul platformei ECons, accesibilă la pagina web www.econsulat.ro
  • Ambasada României la Seoul adresează rugămintea tuturor cetățenilor români care călătoresc în Republica Coreea de a descărca aplicația ”Călătorește în siguranță”. Aplicația poate fi descărcată gratuit din ”App Store” și ”Google Play” pe orice telefon mobil de tip smartphone și oferă informații de călătorie și posibilitatea de a fi alertați, în cazul în care apar situații speciale. După instalarea aplicației se recomandă să se efectueze o actualizare a informațiilor.
  • Vă aducem la cunoștință că, prin Ordinul Ministrului Finanțelor Publice nr. 1099/2016 pentru reglementarea unor aspecte privind rezidența în România a persoanelor fizice, s-a instituit obligația ca persoanele fizice, cetățeni români, care pleacă din țară pentru o perioadă sau mai multe perioade de ședere în străinătate care depășesc în total 183 de zile, pe parcursul oricărui interval de 12 luni consecutive, să completeze și să depună la organul fiscal central competent ”Chestionarul pentru stabilirea rezidenței fiscale a persoanelor fizice la plecarea din România". Chestionarele au ca scop respectarea prevederilor legale privind îndeplinirea obligațiilor fiscale de către persoanele fizice care pleacă din Romania și se vor depune la organul fiscal central competent, cu 30 de zile înaintea plecării din România. Chestionarele pot fi descărcate de pe site-ul ANAF: www.anaf.ro, secțiunea: asistență contribuabili, rubrica: Formulare fiscale și Ghid de completare, se completează în două exemplare și se transmit în una din următoarele modalități: - la organul fiscal de la adresa de domiciliu din România, prin poștă cu confirmare de primire; - se depun personal sau prin împuternicit, la registratura organului fiscal de la adresa de domiciliu din România; - electronic, de care contribuabilii care dețin certificat de semnătura electronică sau sunt înregistrați în serviciul Spațiul Privat Virtual. Necesitatea depunerii Chestionarului derivă din faptul că, persoanele fizice rezidente care, pentru același venit și pentru aceeași perioada impozabilă, sunt supuși impozitului pe venit atât pe teritoriul României, cât și în statul străin cu care România are încheiata o convenție de evitare a dublei impuneri, iar respectiva convenție prevede ca metodă de evitare a dublei impuneri metoda creditului fiscal, au dreptul la deducerea din impozitul pe venit datorat în România a impozitului plătit în străinătate. Persoana fizică rezidentă română, cu domiciliul în România, care dovedește schimbarea rezidenței într-un stat cu care România nu are încheiată convenție de evitare a dublei impuneri completează Chestionarul și este obligată în continuare la plata impozitului pe veniturile obținute din orice sursă, atât din România, cât și din afara României, pentru anul calendaristic în care are loc schimbarea rezidenței, precum și în următorii 3 ani calendaristici. În conformitate cu prevederile art. 336, alineatul 3^1 din Codul de procedură fiscală constituie contravenție si se sancționează cu amendă de la 50 la 100 lei, nedepunerea în termen a Chestionarelor pentru stabilirea rezidenței fiscale, de către persoanele fizice obligate potrivit Codului fiscal. Această sancțiune se va aplica pentru faptele săvârșite după data de 1 ianuarie 2018. Pentru a veni în ajutorul contribuabililor, Agenția Națională de Administrare Fiscală, a publicat pe site „Ghidul pentru stabilirea rezidentei fiscale,,. Pentru mai multe informații, se poate accesa următorul link: https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/AsistentaContribuabili_r/Ghid_StabilireaRezidenteiFiscale_Editie2017.pdf .